Ce este psihoterapia Gestalt?
Terapia Gestalt este un tip de terapie utilizată pentru adâncirea conştienţei noastre, de o manieră mai puţin intelectuală decât în formele mai tradiţionale de psihoterapie. „Gestalt” înseamnă întreg şi implică întregul.
Ideea terapiei gestalt este aceea că oamenii au trebuit să reprime sau să suprime aspecte ale sinelui pentru că ele nu au fost acceptate sau sprijinite. Aceste aspecte ale sinelui sau sentimentele noastre pot deveni „chestiuni neterminate”.
O metodă utilizată de terapia gestalt este tehnica scaunului gol. Aceasta este o metodă simplă de explorare a sinelui. Scaunul are o funcţie importantă. Terapeutul te poate ruga să îţi imaginezei că porţi o conversaţie cu cineva sau ceva imaginar care stă pe scaunul gol. Astfel, „tehnica scaunul gol” îţi stimulează gândirea subliinind emoţile şi atitudinile persoanei. De exemplu, terapeutul poate spune „Imaginează-ţi că tatăl tău stă pe acest scaun, îl vezi clar, şi acum, vorbeşte cu el despre felul în care te-ai simţit când a înşelat-o pe mama ta.”
Există o multitudine de alte persoane, obiecte (maşina sau verigheta), părţi de personalităţii (părintele critic, copilul natural, introversiunea, obsesia pentru muncă) orice emoţie, simptom (cefalee, oboseala), orice aspect al unui vis, un stereotip, (negri, masculi feroce, femeile independente), etc., care pot fi aşezate pe scaunul gol. „Secretul tehnicii constă într-o conversaţie/interacţiune lungă şi încărcată emoţional. Persoana se va muta de pe un scaun pe celălalt, atunci când vorbeşte pentru sine, şi respectiv când vorbeşte pentru cealaltă persoană/lucru. Această „conversaţie” poate clarifica sentimentele şi reacţiile faţă de cealaltă persoană şi creşte înţelegerea celeilalte persoane.
Dacă clientul îşi imaginează că pe scaunul gol stă ceva care îi crează mari dificultăţi, ca de exemplu o personaă foarte supărătoare, o sarcină pe care o urăşte, un şef nesuferit, tentaţia de a face ceva rău, etc., clientului i se spune să îşi amintească că această persoană sau lucru este în realitate o parte din el însuşi în acel moment – este fantezia şi gândurile lui. S-ar putea ca acestă parte, amintirile, emoţiile, judecăţile, expectanţele legate de cealată persoană sunt însă ale clientului. Iar clientul este cel care a creat acestă imagine supărătoare, chiar dacă ea se bazează pe realitatea externă. Acest conflict există în interiorul clientului, provine din el şi este al lui pentru a-i găsi o soluţie.
Atât timp cât clientul aude că necazurile îi vin din afară – familie, şcoală, societate, slujbă, etc. – va face foarte puţin pentru a se schimba. Continuă să se plângă şi să fie frustrat. Altcineva este responsabil de rezolvarea problemei sale. Aşa cum spunea Fritz Perls: „Asta este o prostie! Asumă-ţi responsabilitatea pentru propriile dificultăţi. Ia-le ca fiind proprietatea ta şi explorează-le pe toate feţele, simte-le pe de-a întregul, apoi fă alegeri şi găseşte o cale pentru a ieşi din încurcătura pe care ţi-ai creat-o singur”
Psihoterapia Gestalt este este o forma de psihoterapie existentiala si experientiala care se centreaza pe experienta individuala din momentul de aici si acum, respectiv pe relatia client- psihoterapeut si contextul social, ca si pe adaptarea oamenilor la situatia globala. Psihoterapia gestalt subliniaza responsabilitatea personala.
Psihoterapia gestalt a fost fondata de Fritz Perls, Laura Perls si Paul Goodman.
Concepte generale in psihoterapia gestalt
Psihoterapia Gestalt se centreaza mai ales pe proces, si mai putin pe continut. Se subliniaza ceea ce este facut, gandit si simtit aici si acum, si mai putin ceea ce a fost, va fi sau ar putea sa fie.
Psihoterapia gestalt este o metoda de constientizare, in care perceptia, sentimentul si actiunea sunt intelese ca fiind separate de interpretare. Distinctia dintre experienta directa si interpretarea indirecta este realizata in cursul procesului care are loc in psihoterapie.
Prin orientarea sa psihoterapia gestalt face parte din categoria psihoterapiilor umaniste.
Psihoterapia gestalt contemporana
Psihoterapia gestalt se bazeaza pe metoda fenomenologica, strategiile teoretice ale campului si libertatea experientiala.
Scopul metodei fenomenologice este constientizarea, bazandu-se pe trei reguli: regula epoche, regula descrierii si regula orizontalizarii.
Psihoterapeutul creaza spatiul necesar si se implica in procesul dialogului, fara incercarea de a controla situatia.
“Campul” se refera la dimensiunile ontologice si fenomenologice, respectiv mediul fizic si mediul mental. Sinele este un concept fenomenologic, si este comparatia facuta cu “altii”.
Schimbarea apare ca rezultat al acceptarii a ceea ce exista, mai degraba decat a straduintei de a deveni altceva.
Biografie Fritz Perls
Friedrich (Frederick) Salomon Perls, cunoscut mai degraba ca Fritz Perls, a introdus termenul de gestalt terapie pentru abordarea psihoterapeutica realizata impreuna cu sotia sa, Laura Perls. Abordarea sa este apropiata de psihologia gestalt si psihoterapia teoretica gestalt a lui Hans Jurgen Walter.
In centrul psihoterapiei gestalt se afla promovarea constientei, a constientizarii sentimentelor si comportamentelor prezente, si a contacului dintre sine si mediu.
Fritz Perls s-a nascut la Berlin in 1893, si desi familia se astepta ca el sa devina avocat, Perls a urmat facultatea de medicina, indreptandu-se spre psihiatrie.
Dupa 1933 Fritz Perls si familia sa au emigrat in Africa de Sud, unde in 1942 a publicat cartea “Ego, foame si agresivitate”.
In 1946 s-au mutat la New York, unde Fritz Perls a luccrat cu Karen Horney si Wilhelm Reich, iar in 1947 a scris o serie de mici lucrari care mai tarziu au devenit parte din psihoterapia gestalt.
Incepand cu 1960 Perls a sustinut workshopuri de psihoterapie gestalt la Institutul Esalen, iar in 1969 a edificat comunitatea gestalt din Canada.
Fritz Perls a murit in 1970 la Chicago ca urmare a insuficientei cardiace
Psihologia Gestalt
Psihologia gestalt sau teoria gestalt este teoria mintii si creierului care propune principiul operational al creierului ca holistic, paralel si analog, cu tendinte de auto-organizare, sau ca intregul este mai mare decat suma partilor sale. Exemplul gestalt clasic este al bulei de sapun a carui forma sferica nu este definita de o temperatura rigida sau o formula matematica, ci mai degraba de actiunea paralela a tensiunii de suprafata care actioneaza simultan in toate punctele suprafetei sale.
Aceasta este in contrast cu principiul atomist al operatiunilor computerului digital, in care calculul este descompus intr-o secventa de pasi simpli, calculati independent de problema ca intreg.
Efectul gestalt se refera la capacitatea simturilor noastre de integrare a formei, in special in ce priveste recunoasterea spatiala a formelor care constituie intregul in locul unei simple colectii de linii si curbe.
Teoria gestalt este mai degraba descriptiva decat explicativa.
Conceptul gestalt a fost introdus in psihologie de catre Christian von Ehrenfels, iar radacinile ideii de gestalt le gasim in scrierile lui Goethe, Kant si Mach. Contributia de importanta unica a lui Wertheimer a fost aceea de a defini gestalt-ul ca primar din punct de vedere perceptual, definind partile intregului din care este compus, mai degraba decat elementul aditional, asa cum fusese in teoria lui Ehrenfels.
Principiile teoretice ale psihologiei gestalt sunt:
– principiul totalitatii- experienta constienta trebuie luata in considerare in mod global, fiecare lement fiind parte a unui sistem bazat pe relatii dinamice
– principiul izomorfismului psihofizic, respectiv existenta unei corelatii intre experienta constienta si activitatea cerebrala.
Bazate pe principiile teoretice sunt principiile metodologice ale psihologiei gestalt:
– analiza experimentala fenomenologica
– experimentul biotic
Principiile cheie in gestalt sunt aparitia, reiterarea, multistabilitatea si invarianta.
Conceptul fundamental al perceptiei gestalt este pragnanz (cuvantul german pentru conciziune), care spune ca tindem sa ne ordonam experientele in maniera regulata, ordonata, simetrica si simpla.
Aici sunt incluse legile gestalt:
– legea apropierii: mintea poate experientia elemente care nu sunt percepute prin senzatie, pentru a completa o forma regulata
– legea similitudinii: mintea grupeaza elemente similare in entitati colective sau totalitati. Similaritatea depinde de relatia cu forma, culoarea, marimea sau luminozitatea
– legea proximitatii: apropierea spatiala sau temporala de elemente poate face ca mintea sa perceapa o totalitate sau colectivitate
– legea simetriei: imaginile simetrice sunt percepute colectiv
– legea continuitatii: mintea continua tiparele vizuale, auditive si kinetice
– legea destinului comun: elementele cu aceeasi directie d emiscare sunt percepute unitar.
Psihologii gestaltisti spun ca este important s aprivim problema ca intreg. Gandirea este din punctul lor de vedere productiva, directionata spre rezolvarea problemelor, sau reproductiva, respectiv rezolvarea de probleme pe baza experientei anterioare si a ceea ce este deja cunoscut.
Alti psihologi de aceeasi orientare sustin ca insight-ul are de-a face cu trei procese:
– saltul inconstient in gandire
– marea viteza in procesarea mentala
– scurtcircuitarea care apare in cazul rationamentului normal.
Comments are closed